Lawang Sewu, situată în inima orașului Semarang, Central Java, este una dintre cele mai emblematice clădiri coloniale din Indonezia. Numele său în limba javaneză înseamnă „O mie de uși”, reflectând arhitectura sa unică și numeroasele uși și ferestre care definesc complexul. Această clădire nu este doar o atracție turistică, ci și un martor al istoriei tumultoase a regiunii, de la perioada colonială olandeză, trecând prin ocupația japoneză și lupta pentru independență, până în zilele noastre. Articolul de față explorează detaliat istoria, arhitectura și semnificația culturală a Lawang Sewu, oferind cititorilor o perspectivă completă asupra acestui monument fascinant.
Numele Lawang Sewu provine din limba javaneză și se traduce prin „O mie de uși”, o referință directă la multitudinea de uși și ferestre care împodobesc această clădire impresionantă. Această caracteristică arhitecturală nu este doar estetică, ci și funcțională, facilitând circulația aerului într-un climat tropical, specific regiunii Central Java.
Pe lângă semnificația literală, numele simbolizează și multiplele intrări și ieșiri care conectează diferitele părți ale complexului, reflectând astfel natura sa vastă și complexă. Această multitudine de uși a contribuit la faima clădirii și a devenit un element distinctiv recunoscut atât de localnici, cât și de vizitatori.
Istoria construcției și arhitectura New Indies Style
Construcția Lawang Sewu a început în anul 1904, iar prima clădire, cunoscută ca Building A, a fost finalizată în 1907. Întregul complex a fost terminat în 1919, sub îndrumarea arhitectului olandez Cosman Citroen, de la firma J.F. Klinkhamer și B.J. Quendag. Stilul arhitectural adoptat este New Indies Style, o combinație între raționalismul olandez și elementele tradiționale indoneziene, reprezentând o punte între stilurile tradiționalist și modernist.
Această fuziune arhitecturală a fost concepută pentru a răspunde nevoilor climatice specifice zonei, integrând ferestre mari și spații deschise care permit o ventilație naturală eficientă. Interiorul clădirii este remarcabil prin vitraliile colorate și scara grandioasă din marmură, care reflectă eleganța și măiestria epocii coloniale.
Rolul clădirii în perioada colonială și ocupația japoneză
Inițial, Lawang Sewu a servit drept sediu central pentru Nederlandsch-Indische Spoorweg Maatschappij (NISM), prima companie feroviară din Indonezia colonială. Această funcție a făcut din clădire un punct strategic important în cadrul infrastructurii de transport olandeze.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Japonia a ocupat Indonezia între 1942 și 1945, clădirea a fost preluată de forțele japoneze. Subsolul a fost transformat în temnițe folosite pentru tortură și execuții, lăsând o amprentă întunecată asupra istoriei clădirii. Această perioadă a contribuit la reputația clădirii ca fiind bântuită, atrăgând turiști interesați de povești paranormale.
Implicarea în lupta pentru independență a Indoneziei
După încheierea ocupației japoneze, Lawang Sewu a jucat un rol strategic în luptele pentru independența Indoneziei. Tunelurile din subsol au fost folosite de forțele olandeze pentru a pătrunde în orașul Semarang în timpul confruntărilor cu luptătorii indonezieni.
Această utilizare militară a clădirii a consolidat importanța sa istorică, transformând-o într-un simbol al rezistenței și al luptei pentru libertate. Astfel, Lawang Sewu nu este doar o relicvă arhitecturală, ci și un martor al zbuciumului național și al schimbărilor politice majore din secolul XX.
Transformările post-independență și utilizările ulterioare
După proclamarea independenței Indoneziei, Lawang Sewu a trecut prin mai multe schimbări de destinație. A găzduit birouri pentru căile ferate indoneziene (DKARI), a servit drept sediu al Comandamentului Militar Regional IV Diponegoro și, ulterior, a revenit sub administrarea Perumka/KAI, compania feroviară națională.
În prezent, clădirea este folosită în principal ca atracție turistică, găzduind ocazional expoziții tematice, în special legate de istoria căilor ferate. Spațiile largi și coridoarele goale păstrează o atmosferă încărcată de istorie, oferind vizitatorilor o experiență imersivă în trecut.
Importanța culturală și statutul de patrimoniu național
Lawang Sewu a fost declarată Proprietate Culturală a Indoneziei în 1992, recunoscându-i-se astfel valoarea istorică și culturală la nivel național. Această clasificare asigură protecția și conservarea clădirii pentru generațiile viitoare.
Clădirea este un exemplu remarcabil al eforturilor de la începutul secolului XX de a integra stilurile arhitecturale europene cu necesitățile mediului local, prin intermediul stilului New Indies. Astăzi, Lawang Sewu este nu doar un monument istoric, ci și un spațiu cultural activ, găzduind evenimente și expoziții care celebrează patrimoniul Semarangului.
Atracția turistică și legendele paranormale
Lawang Sewu este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Semarang, fiind inclus frecvent pe listele „must-see” ale vizitatorilor alături de specialitățile culinare locale, precum rulourile Lumpia. Clădirea atrage atât pasionații de istorie, cât și pe cei interesați de povești paranormale datorită reputației sale de loc bântuit.
Tururile nocturne organizate ocazional permit explorarea unor părți iluminate ale clădirii, inclusiv subsolurile inundate, oferind o experiență profundă și emoționantă. Această combinație de istorie și mister face din Lawang Sewu o destinație fascinantă care captează imaginația tuturor vizitatorilor.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă numele Lawang Sewu?
Numele înseamnă „O mie de uși” în limba javaneză, referindu-se la numeroasele uși și ferestre ale clădirii.
Când a fost construită clădirea Lawang Sewu?
Construcția a început în 1904, iar complexul a fost finalizat în 1919.
Ce stil arhitectural reprezintă Lawang Sewu?
Clădirea este construită în stilul New Indies, o combinație între raționalismul olandez și elementele tradiționale indoneziene.
Care a fost rolul clădirii în perioada colonială olandeză?
A servit ca sediu central pentru compania feroviară Nederlandsch-Indische Spoorweg Maatschappij.
Cum a fost folosită clădirea în timpul ocupației japoneze?
Subsolul a fost transformat în temnițe pentru tortură și execuții de către forțele japoneze.
Ce rol a jucat Lawang Sewu în lupta pentru independența Indoneziei?
Tunelurile din subsol au fost folosite de forțele olandeze în confruntările cu luptătorii indonezieni.
Cum a fost utilizată clădirea după independența Indoneziei?
A găzduit birouri feroviare, sediul Comandamentului Militar Regional și acum este o atracție turistică.
Care este statutul cultural al Lawang Sewu?
Este proprietate culturală a Indoneziei din 1992, protejată ca patrimoniu național.
De ce este Lawang Sewu considerată o clădire bântuită?
Datorită istoriei sale legate de temnițele din timpul ocupației japoneze și poveștilor paranormale.
Ce atrage turiștii la Lawang Sewu în prezent?
Istoria, arhitectura unică, poveștile paranormale și tururile nocturne oferă o experiență captivantă.
